BluePink BluePink
XHost 		Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.
Ministerul Justitiei

 
Lege nr. 982/1865

din 04/07/1865
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 0 din 04/07/1865

pentru organizarea judecatoreasca


 

    ALECSANDRU IOAN I,

    Cu mila lui Dumnezeu si vointa nationala,

    Domnul Principatelor Unite-Romane:

    LA T0TI DE FATIA sI VIITORI SANTATE:

    Vedendu raportulu Ministrului Nostru Secretaru de Statu ad-interim la Departamentulu Justitiei, Culteloru si Instructiunii Publice cu No. 21,525;
    Considerandu votulu Adunarii generale datu in sedinta de la 14 Iunie anulu curentu;
    Considerandu apreciarea Senatului Romaniei in sedinta din 21 Iunie corentu;
    In virtutea art. 14 din Conventiunea de la Paris din 7/19 August 1858, si a art. 3 si 14 din Statutulu de la 2/14 Iulie 1864.
    Amu sanctionatu si sanctionamu, amu promulgatu si promulgamu ce urmeda:

    LEGE

    pentru

    ORGANISAREA JUDECATORESCA.

   TITLUL I.
 
    Dispositiuni generale.

   Art. 1. Justitia se da in numele Domnului.
   Art. 2. Functionarii judecatoresci se numescu sau se intarescu de Domnu.
   Art. 3. Justitia se va da:
   a) De judecatoriele de plasi.
   b) De tribunalele jndetene.
   c) De curtile cu juratii in materii criminale.
   d) De curtile de apelu si de curtea de casatiune.
   Art. 4. Hotaririle judecatoriloru de plasi, voru purta numele de "carti de judecata;" ale tribunaleloru de judete, de sentinte; ale curtiloru se voru numi decisiuni.

   TITLUL II.
 
    Judecatoriele de plasi.

   Art. 5. In fie-care plasa, plaiu sau ocolu se va institui unu singuru judecatoru sau judetu de plasa cu unu adjutoru.
   Art. 6 Orasele principale se voru imparti dupa numerulu populatiunei si trebuintele locale, in unulu sau mai multe ocole, avendu fie-care ocolu cate unu judecatoru.
   Art. 7. Circonscriptiunea teritoriala a judecatorieloru de plasa, pentru comunele rurale este aceeasi cu a sub-prefectureloru, iar acea a judecatorieloru de orase va fi dupa determinarea ocoleloru ce se va face conformu art. 6.
   Art. 8. Residenta judecatoriloru de plasa, din comunele rurale, va fi asedata in comuna nnde se afla sub-prefectura.
   Art. 9. Judecatorii de plasi sau ocole, au misiune de a impaca pe parti, si de a judeca, in prima sau ultima instanta, tote causele cate li se atribuescu, prin procedura civila.
   Art. 10. Se va numi judecatoru de plasa, acela care se va distinge prin bunele sale purtari, va avea ore care cunoscinta de legi si etatea de 25 ani, celu putinu.
    Daca unulu din pensionarii Statului se va numi judecatoru de plasa sau de ocolu, ori adjutoru, elu va priimi, pe langa pensiune si jumetate retributiunea de judecatoru de plasa.
   Art. 11. Judecatoriele de plasi sau ocole se voru imparti in trei clase.
    Clasa anteiu va fi pentru orasele Bucuresci, Iasi, Craiova, Galati, Braila, Focsani, Botosani, Giurgru, Ismailu, Ploesci, Barlad, Turnu-Severin.
    Clasa a doua va fi pentru cele-l-alte residente de judete. - Clasa a treia pentru cele-l-alte residente de plasi.
   Art. 12. Tratamentele judecatoriloru din fiecare aceste clase se voru regula dupe cum se prevede in alaturatulu tablou.
   Art. 13. In casu de bola, sau ori-ce alta lipsa a judecatorului, functiunile lui se voru putea indeplini de adjutorulu seu.
   Art. 14. Adjutorulu pote fi trimisu de judecatoru In cercetari la fata loculul ori de cate ori elu va gasi de cuviinta.
   Art. 15. Adjutorulu, nefiindu trimisu in cercetari va asista la tote audientele, pentru lucrarile de cancelaria.

   TITLUL III.
  Tribunalete de judete.

   Art. 16. Tribunalele de judete se voru compune in tota Romania de cate unu presedinte, duoi membri, unu supleantu, unu procurore si unu substitutu.
    Unulu din membri este numitu judecatoru de instructiune.
   Art. 17. Circonscriptiunea teritoriala a judecatoriloru de judete va fi acea ca si a prefecturei judetului, afara de tribunalulu judetului Ismailu care va coprinde si circonscriptiunea prefecturei de Bolgrad.
   Art. 18. Tribunalele din Bucuresci, Iasi, Craiova, Galati si Ploesci se voru compune de mai multe sectiuni si anume:
    Celu din Bucuresci, din cinci sectiuni din cari: una corectionala, trei civile si una comerciala.
    Celu din Iasi, din patru sectiuni din cari, trei civile si una corectionala.
    Una din sectiunile civile din Bucuresci si Iasi va fi insarcinata cu transcriptiuni, legalisatiuni, inscriptiuni, vinderi silite si alte acte de procedura gratiosa.
    Celu din Craiova, de trei sectiuni, din care: doue cu atributiuni civile si corectionale si alta comerciala.
    Celu din Galati, de doue sectiuni, din cari una civila si corectionala si alta comerciala.
    Celu din Ploesci din doua sectiuni, intre cari se voru imparti tote lucrarile.
   Art. 19. Fie-care din aceste tribunale se va compune: de atati presedinti, catu sunt sectiunele.
    Unulu dintre acesti presedinti se va numi prim-presedinte.
    De cate doui judecatori si unu supleantu pentru fie-care sectiune.
    De unu prim-procuroru cu atatia procurori de sectiuni cate sunt sectiunile.
   Art. 20. Tote cererile civile, din nuou intentate se voru adresa catre primulu-presedinte, carc le va imparti dupa rindulu intrarei intre actiunile civile, daca asemenea sectiuni esista, sau daca tote naturele de causa se judeca de tote sectiunele.
    Cele-l-alte cereri se voru adresa la presedintii respectivi ai sectiuniloru.
   Art. 21. Pe fie care anu, acolo unde tribunalulu este impartitu in mai multe sectiuni, primul-presedinte indata dupa terminarea vacantieloru mari, va imparti prin tragerea la sorti pe membrii tribunalului intre diferitele sectiuni asa in catu unu membru sa nu servesca doui ani d'a rindulu, la aceeasi sectiune.
   Art. 22. Unu tribunalu sau o sectiune va putea judeca si da sentinta sa si cu doi membrii.
   Art. 23. In casu de lipsa a unui judecatoru, supleantulu ii va tine loculu, in casu de lipsa a presedintelui ii va tine loculu celu mai vechiu numitu judecatoru la acelu tribunalu, care nu va fi si instructoru.
   Art. 24. Rudele pina la veru primaru inclusivu, si afinii (cuscrii) pina la acelasi gradu inclusivu, nu potu fi numiti membri ori supleanti la acelasi tribunalu.
   Art. 25. Supleantulu candu nu se afla insarcinatu cu o misiune afara din tribunalu, va asista la sedintele tribunalului avendu votu numai consultativu.
    In sentinta ce se va da, se va mentiona presenta acestuia, sau causa lipsei lui.
   Art. 26. Acolo unde tribunalulu este impartitu in mai multe sectiuni, primulu-presedinte va implini lipsele de judecatori aflati in ori-care sectiune cu judecatori sau supleanti trasi la sorti in publicu, dintre membrii sau supleantii presinti din alte sectiuni.
   Art. 27. Primulu procuroru va putea asista la audientele ori-carii sectiuni si va lua conclusiuni.
   Art. 28. Judecatoriele de judete se voru imparti in doue clase:
    Cea d'anteiu va fi pentru orasele: Bucuresci, Craiova, Iasi, Galati, Braila, Ismailu, Giurgiu, PIoesci, Focsani, Barlad, Botosani si Turnu-Severin.
    Cea de a doua pentru cele-l-alte capitale de judete.
   Art. 29. Tratamentele judecatoriloru din fie-care aceste clase sunt regulate conformu cu alaturatulu tablou.
   Art. 30. Fie-care judecatoriu de judete isi va face unu regulamentu specialu spre a regula mai cu amaruntu ordinea si modulu serviciului seu.
    Acestu regulamentu deliberatu si de curtea respectiva si aprobata de Ministerulu Justitiei se va tipari si se va urma intocmai. Aceste regulamente voru fi, pe catu se pote, mai uniforme pentru tote judecatoriele.

   TITLUL IV.
  Tribunalele comerciale.

   Art. 31. Causele comerciale se vor judeca de catre tribunalele de judete, afara de judetele aratate prin art. 18 unde se afla anume o sectiune de tribunal pentru causele comerciale.
   Art. 32. Cand se judeca o causa comerciala, se vor alatura pe linga judecatorii civili de judetu, doui judecatori comercianti, cari impreuna cu cei civili, vor judeca si vor pronunta sentinta asupra tuturor causelor comerciale din circonscriptiunea teritoriala a judecatorieloru de judetu.
   Art. 33. Pentru orasele, resedinte de judete, care nu au o sectiune de tribunal pentru causele de comerciu, primaria locala va forma si va publica la fie care doui ani, la inteiu August, o lista de comerciantii ce pot fi chemati a esercita functiunea de judecatori comercianti.
   Art. 34. In acesta lista se va coprinde numele tuturoru comerciantilor romani, sau naturalisati romani, domiciliati in acelu orasu cari facu comerciu de trei ani cel putinu, cari platescu cea mai mare patenta si care au etate de trei-deci ani impliniti.
   Art. 35. Nu pot face parte din acesta lista.
   a) Aceia cari nu sciu scrie si citi;
   b) Falitii nereabilitati;
   c) Aceia carora li s'a interdis parte sau totul din drepturile politice, civile sau de familia, sau carora s'a interdis dreptul de a'si administra starea;
   d) Aceia cari au fostu condamnati la o pedepsa criminala, sau la o pedepsa corectionala pentru urmatorele delicte:
   1. Falsificare, spargere de peceti, sustragere de de acte depuse in locuri publice;
   2. Furtisagu;
   3. Incelaciune (escrocherie);
   4. Abus de incredere;
   5. Atentate la bunele moravuri.
   Art. 36. Cei in etate de 60 de ani se potu scuti, dupa cererile loru, d'a face parte din aceata lista.
   Art. 37. Primaria va afige si va publica acesta lista in timpu de 15 dile.
    Cei ce au calitatile cerute, potu forma reclamatiuni, sau in contra inscrierilor celoru fara dreptu, sau pentru inscrierea celoru in dreptu.
   Art. 38. Reclamatiunile se voru adresa mai inteiu la primaria, care se va pronunta asupra validitatei cereriloru prin actu scrisu si motivatu.
   Art. 39. Partea nemultumita pe hotarirea primariei va apela la tribunalul localu, care se va pronunta de urgenta si fara apelu sau recursu.
   Art. 40. Lista care coprinde numele definitivu inscrise, se va comunica de catre primarul tribunalului localu la 1 Septemvrie.
   Art. 41. Numele care in urma acestei epoce si pina la 15 Septemvrie, se voru adaogi sau se voru esclude, se voru comunica din nuou tribunalului localu.
   Art. 42. Ori de cate ori se va presenta o causa comerciala, presedintele va chema pe rindu, fara a se putea stramuta ordinea inscricriloru, si cu doue dile inaintea infatisarei, pe doue din personele inscrise in lista spre a judeca causa.
   Art. 43. Acesti doui judecatori comercianti voru lua parte impreuna cu judecatorii tribunalului la esaminarea causei.
    Sentinta se va da dupa majoritatea voturiloru.
   Art. 44. Judecatorii comercianti, mai inainte d'a intra in lucrare vor depune juramentulu cerutu pentru judecatori.
    Functiunea lor este gratuita si onorifica.
   Art. 45. Pentru orasele unde tribunalulu judetului este impartitu in mai multe sectiuni, dintre care una judeca casurile comerciale, cei doui judecatori comercianti impreuna cu un suplininte, cari se alatura pe Iinga judecatoria in tote casurile comerciale, vor fi permanenti in timpu de doui ani, si functiunea loru va fi retribuita.
    Asemenea voru fi permanenti si retribuiti suplinintele si cei doui judecatori comercianti pe linga tribunalulu din Braila.
   Art. 46. Acestia se voru alege de catre comerciantii domiciliati in acelu orasu care platescu patenta de clasa I si II si care reunescu si cele-l-alte conditiuni prescrise de art. 34, 35 si 36.
    Listele alegetoriloru se voru compune conformu celoru prescrise la art. 33, 37, 38 si 39.
   Art. 47. Pentru acele orase, primaria va convoca in pretoriulu seu in dioa de 15 Septemvrie pe toti comerciantii alegetori cuprinsi in lista spre a procede la alegerea judecatoriloru comercianti permanenti.
   Art. 48. Alegatorii presinti sub directiunea primarului si a doui secretari alesi dintre dinsi, voru procede prin votu secretu, la alegerea a doui judecatori si a unui supleantu.
    Voru fi alesi, acei cari voru uni majoritatea absoluta a voturiloru.
    Cei ce nu voru capeta acesta majoritate se voru alege la al douilea scrutin prin majoritate relativa.
   Art. 49. Voru fi eligibili acei cari unescu conditiunile necesarii spre a fi alegetori.
   Art. 50. Cei doui judecatori alesi voru avea atributiunile prescrise la art. 43. Supleantul va inlocui pe judecatorulu comercialu ce va lipsi si va fi insarcinatu si cu alte lucrari relative la cause comerciale.
   Art. 51. Cei alesi se voru face cunoscuti de catre primarii, Ministrului Jnstitiei care ii va intari prin decretu Domnescu.
    Ei voru intra in functiune indata ce au depusu juramentulu prescrisu judecatoriloru.
    Ei potu fi iarasi alesi dupa ce voru trece doui ani de la espirarea functiunei loru.

   TITLUL V.
  Curtile de Apelu.

   Art. 52. Se mentinu cele patru curti de apelu asedate in Bucuresci, Iasi, Craiova si Focsani.
   Art. 53. Circonscriptiunea teritoriala a fie-carei din aceste curti va fi acesta:
   a) Curtea din Bucuresci, va coprinde judetele: Ilfovu, Vlasca, Ialomita, Argesu, Muscelu, Teleormanu Oltu, Dambovita, Prahova si Buzeu.
   b) Curtea din Iasi va coprinde judetele: Iasi, Botosani, Dorohoiu, Suceva, Nemtu, Roman, Cahulu, Vasluiu si Falciu.
   c) Curtea din Craiova, va coprinde judetele: Dolju, Mehedinti, Gorju, Valcea si Romanati.
   d) Curtea din Focsani, va coprinde judetele: Covurluiu, Putna, Tecuciu, Ismail cu Bolgradu, Braila, Ramnicu-Sarat, Bacau si Tutova.
   Art. 54. Curtile de apelu, voru judeca apelurile in materii civile, comerciali si corectionali conformu legiloru in fiinta.
   Art. 55. Fie-care curte se va imparti in mai multe sectiuni, compusa fie-care de cate cinci membri intre cari si presedintele.
    Curtea din Bucnresci va coprinde trei sectiuni. Cea din Craiova, cea din Iasi si cea din Focsani, va avea fie-care cate doue sectiuni.
   Art. 56. Fie-care sectiune a curtiloru de apelu se compune:
    De atati presedinti cate sectiuni sunt. Unulu dintre presedinti se va numi prim-presedinte.
    De unu procuroru generalu cu atatia procurori de sectiuni cate sunt sectiunile.
    De cate patru membri si unu supleantu.
    De cate un grefier pentu fie-care sectiune cu mai multe ajutore.
   Art. 57. Numai primul-presedinte va primi apelurile si le va imparti intre sectiuni dupa rendulu intrariloru.
   Art. 58. Otaririle curtii, nu se potu da de catu cu o majoritate de trei celu putinu a membriloru sei.
   Art. 59. Supleantii candu nu voru avea o alta insarcinare a curtei, voru asista la tote procesele si voru avea votu numai consultativu.
    In otarirea curtei se va mentiona presinta supleantului sau causa lipsei lui.
   Art. 60. Rudele sau afinii pina la alu patrulea gradu inclusivu, nu potu fi membri la aceasi curte.
   Art. 61. Trei din membri curtei voru forma camera de punere in acusatiune in materii criminali, conformu reguliloru prescrise de procedura criminala. Alti trei membri ai curtii voru forma curtea cu jurati pentru judecarea cestiuneloru criminali.
   Art. 62. Candu primul-presedinte lipsesce va fi inlocuitu de celu mai vechiu numitu dintre preseditii de sectiuni.
    Presedintii sectiuniloru lipsindu voru fi inlocuiti de celu mai vechiu numitu dintre membri sectiunei.
   Art. 63. Presedintele curtii de apelu sau locotiitorulu seu va insemna pe membrii ce au sa formede camera de punere in acusatiune sau curtea cu jurati.
    Elu va lua mesuri ca sa nu se intrerupa lucrarile ordinari ale curtii apelative din causa lipsei de membri; si judecatorii ce au sa se pronunte asupra punerii in acusatiune criminala, 'si voru putea face acesta lucrare fara ca sa fie impedicati pentru acesta de a lua parte la sedintele curtii de apelu.
   Art. 64. Pe fie-care anu indata dupa terminarea vacanteloru mari, acolo unde sunt, mai multu de doue sectiuni, primul-pressedinte sau loco-tiitorulu seu, in sedinta publica, fata cu ministerulu publicu si cu membri curtii, va trage la sorti pe membri ce au sa compuna in timpulu anului sectiunile curtei.
    Presedintii voru alterna intre dinsii, asa in catu fie care sa nu remana, doui ani d'arendulu in aceeasi sectiune. La curtile unde sunt numai doue sectuni, alternarea se va face pe fie-care anu intre membri curtii de catre primul-presedinte asa in catu acelasi membru sa nu servesca doui ani d'arendulu in aceasi sectiune.
   Art. 65. Diferitele sectiuni ale unei curti constitue o singura curte si decisiunile unei sectiuni ce se voru casa, se voru tramite la o alta curte conformu legii curtii de casatiune.
   Art. 66. Candu primul-presedinte a luatu de la o sectiune unulu sau mai multi judecatori spre a forma camera de punere in acusatiune sau curtea cu jurati, elu va complecta pe fie-care di o sectiune cu membrii luati din cea-l-alta, asa in catu in fie-care sectiune sa remana celu putinu numerulu prescrisu spre a pronunta o hotarire.
   Art. 67. Candu unu membru judecatoru de langa curtea cu jurati va lipsi, primul-presedinte al curtii de apelu ilu va inlocui provisoru cu unu altu membru alu curtii de apelu trasu la sorti.
   Art. 68. Membrii judecatori cari conformu art. 256 din procedura Codului Penalu, formeza curtea juratiloru pentru timpulu vacantieloru, voru fi competinti a judeca singuri in acestu timpu si apelurile causeloru corectionale.
   Art. 69. Grefa curtii cu jurati se va tine de grefierulu curtei de apelu sau de unu adjutoru alu seu.
    Serviciulu portareiloru se va face pe langa curtea cu jurati de portareii curtii de apelu.
    Se va alatura pe langa aceeasi curte cu jurati un numeru otaritu de aprodi pentru serviciulu curtii si mai alesu pentru chemarea juratiloru.
   Art. 70. Circonscriptiunea fie-carii curtii cu jurati va fi aceeasi ca a curtii de apelu respectiva.
   Art. 71. Fie-care curte isi va face unu regulamentu prin care se va regula mai pe largu ordinea serviciului seu, dilele candu curtea va judeca apelurile sentinteloru corectionali, serviciulu camerii de acusatiune si alu curtii cu jurati etc.
    Acestu regulamentu, delireratu de curte se va supune la aprobarea Ministrului Justitiei care va face ca regulamentele tuturoruu curtiloru sa fie pe catu se pote mai uniforme.

   TITLUL VI.
  Curtea de Casatiune.

   Art. 72. Fie-care din sectiunile curtii de casatiune va putea lucra si cu sese membri presinti, majoritatea, spre a se pronuncia hotarirea remaindu totu de cinci membrii.

   TITLUL VII.
  Ministerulu Publicu.

   Art. 73. Ministeriulu publicu se compune de pro curorulu generalu si cei-l-alti procurori de sectiuni, a sedati pe linga curtile de apelu, din procurorii tribuna leloru si sectiuneloru loru.
   Art. 74. Ministeriulu justitiei este capulu mini teriului publicu.
   Art. 75. Procurorulu generalu de curte este cap ulu tuturoru procuroriloru si substitutiloru din ocolulu curtii, precum si a celoru-l-alti agenti judecatoresci, si are dreptulu de controlu si de privighere asupra implinirii datoriei loru.
   Art. 76. Procurorulu generalu alu curtii de ca satiune, are dreptulu, conform legii acestei curti, de a ataca actele celoru-l-alti procurori sau actele judecato resci contrarii legiloru.
   Art. 77. Dreptulu de discipliua asupra tuturoru membriloru Ministerului publicu, se va esercita de Mi nisterulu Justitiei, dupa propria sa initiativa, sau dupa provocarea procurorului generalu sau a procuroriloru de tribunale.
   Art. 78. Procurorii generali au acelasi rangu ca si presedintii de curti, si procurorii de tribunale ca si presedintii de tribunale.
    Procurorii insa sunt datori a da celu d'anteiu esemplu de respectu catre presedinti si catre cei-l-alti magistrati insarcinati cu aplicarea legiloru.
   Art. 79. Candu procurorulu lipsesce se va inlocui cu substitutulu seu.
   Art. 80. Procurorulu generalu de la curti pote asista la ori-care din sectiuni va voi, si lua conclusiuni.
   Art. 81. Procurorii de tribunale vor raporta, la casu de trebuinta, procurorului generalu respectivu despre pedecile ce incerea mersulu lucrariloru justitiei din judetu, precumu si despre observatiunile ce au de facutu asupra implinirii datorieloru agentiloru judecatoresci si asupra aplicarii legiloru.
    Procurorulu generalu va putea merge insusi spre a cerceta starea lucruriloru si va esercita dreptulu seu de disciplina prin presedintele curtii sau prin Ministeriulu Justitiei.
   Art. 82. Procurorii de tribunale voru avea asemenea de aprope privighere asupra judecatoriloru de plasi, si voru raporta procurorului generalu, la casu de trebuinta.
   Art. 83. Substitutulu sau procuroru de sectiuni lucreda sub directiunea procuroriloru sau primiloru procurori.
    Candu asupra unei cause substitutulu voesce a lua o conclusiune ce se desaproba de procuroru, acesta este in dreptu a opri pe substitutu si a lua insusi conclusiuni.

   TITLUL VIII.
  Grefa si agentii judecatoresci.

   Art. 84. Pe linga fie-care judecatorie de judete se va afla cate unu grefieru.
    Fie-care grefieru va avea unulu sau mai multe ajutore.
    La curti va fi cate unu grefieru pentru fie-care sectiune cu mai multe ajutore.
   Art. 85. In judetele unde tribunalulu este impartitu in mai multe sectiuni, va fi unu grefieru pentru fie care sectiune cu unulu sau mai multe ajutore, dupa trebuinta.
   Art. 86. Pe linga fie-care tribunalu si fie-care sectiune de curte sau de tribunalu se va afla cate unu registratoru arhivaru si unu numeru hotaritu de copisti.
   Art. 87. Se institue pe linga fie-care curte sau tribunalu de judetu agentii judecatoresci numiti portarei.
    Numerulu acestoru portarei, pe linga fie-care curte sau tribunalu se va hotari dupa trebuintele fie-carii localitati.
    Ei se numescu prin Decretu Domnescu, dupa recomandarea Ministerului Justitiei.
    Unulu din portareii fie-carui tribunalu si fie-carii curti se va numi capulu portareiloru acelui tribunalu sau curte.
   Art. 88. Portareii se voru numi dintre personele cunoscute prin bunele purtari si cu ore care invetatura, preferindu-se aceia cari voru fi avutu serviciuri in justitie.
   Art. 89. Se mai adaoga, pe linga fie care curte si judecatorie de judete unu numeru de aprodi si omeni de serviciu cari se voru insemna prin budgetulu anualu.
   Art. 90. Grefierii si portareii sunt supusi a da cautiune si a depune juramentu inaintea presedintelui.
   Art. 91. Grefierulu, sau in lipsa ajutorulu seu, va asista la tote sedintele si va lua note, va redacta procesele verbale, si va contra-semna tote actele incheiate de curte sau de tribunalu. Ori ce actu esitu de la o curte sau tribunalu si necontra-semnatu de grefieru sau de ajutorulu seu se va socoti ca nulu.
    Grefierulu este capulu cancelariei sale, si are dreptulu de controlu si privighere asupra impiegatiloru grefei.
    Elu va pastra tote actele, procesele verbale, registrele si colectunile de legi.
    Va pastra asemenea, sub a sa respundere, tote actele si documentele cate i se voru incredinta de portarei sau de particolari.
   Art. 92. Grefa va fi deschisa in tote dilele afara de duminici, serbatori si vacantii, celu putinu septe ore pe di.
   Art. 93. Portareii asedati pe linga curti si tribunale voru face tote actele cate se impunu de legi, agentiloru, judecatoresci.
    Voru face somatiunile, comandamentele si urmaririle, voru esecuta mandatele de arestare, de depunere sau de aducere.
    Voru indeplini protestirile de polite, de bileturi la ordine. Voru esecuta sentintele, decisiunile si alte titluri esecutorii. Ei voru putea fi insarcinati de presedinte si cu chemarea partiloru in judecata, cu aignificarea otaririloru si cu comunicarea acteloru intre parti.
   Art. 94. Portareii sunt pusi sub ordinile si privigherea presedintelui de tribunalu sau curte.
   Art. 95. Capulu portareiloru de curti ca capu alu portareiloru din ocolulu curtii are dreptulu de controlu si disciplina asupra loru.
   Art. 96. Portareii nu sunt retribuiti, ei voru priimi de la parti pentru actele de procedura si de esecutare ce facu o tasca otarita care se va ficsa prin unu regulamentu sprecialu de administratiune publica.
    Aceste tacse si cheltueli de judecati se voru plati cu privilegiu.
   Art. 97. Portareii de tribunale voru opera numai in ocolulu judetului loru, portareii de curti voru opera in totu ocolulu curtii.
    Cu tote acestea la casu de trebuinta sau candu este lipsa de portarei intr'unu judetu, capulu portareiloru curtii respective pote insarcina pe unu portarelu de judetu ca sa operede si in alte puncturi ale ocolului curtii.
   Art. 98. Portareii facu actele de procedura ori de esecutare sau dupa misiunea directa ce au primitu de la parti sau dupa insarcinarea speciala ce li se da de presedinte. Ei se voru confoma in lucrarea loru cu regulile prescrise de procedurile speciale.
   Art. 99. Candu unu portarelu de la curte este insarcinatu cu unu actu de procedura, de urmarire sau de esecutare in ocolulu curtii, elu va face acesta sau transportandu-se insusi la fata locului sau insarcinandu cu acesta lucrare pe unu portarelu alu tribunalului respectivu.
   Art. 100. Portareii sunt respundetori de actele si documentele ce li se voru incredinta de parti si pentru care ei voru da chitanta, la inapoerea loru ei voru lua chitante de priimire.
   Art. 101. Portareii voru avea o camera deosebita unde voru lucra actele loru si voru conserva hartiele ce li se incredinteza.
   Art. 102. Unu regulamentu specialu va regula mai pe largu atributiunile si modulu implinirei datorieloru.

   TITLUL IX.
  Despre inamovibilitate.

   Art. 103. Presedintii, membrii si supleantii curtiloru de apelu si ai tribunaleloru judetene voru putea deveni inamovibili, tote curtile sau tribunalele de o data sau una, sau mai multe curti, unulu sau mai multe tribunale prin legiuiri speciale.
   Art. 104. Judecatorii inamovibili nu voru putea inceta din functiunile loru de catu prin demisiune, sau in urmarea unei decisiuni de destituire, date in casurile prevedute de legi, sau candu a perdutu calitatile cerute prin art. 1 si 2 alu legii pentru admisibilitatea si inaintarea in functiuni judecatoresci.
   Art. 105. Judecatorii inamovibili nu se potu stramuta de la unu locu la altulu, nici chiar sub cuventu de inaintare, fara a loru vointa formalu esprimata.
    Candu unu judecatoru inamovibilu va ajunge in etate de septe-deci ani impliniti, va putea fi obligatu a'si esercita drepturile la pensiune.
   Art. 106. Candu unu judecatoru inamovibilu, de ori ce trepta, va cadea in o bola cronica, incurabila, ori in stare de smintire a mintei va inceta din functiune, dupa ce se va constata starea bolei ori a mintei sale, prin unu actu medicalu provocatu de ministerulu publicu, dupa ordinile Ministeriului Justitiei.
    Acesta incetare se va declara de curtea de casatiune, sectiunii-unite iu sedinta secreta, care se va pronunta dupa o prealabila cercetare a acteloru medicale si a imprejurariloru, si dupa ce se va esecuta aperarea.

   TITLUL X.
  Disciplina judiciara.

    § 1. Juramentulu.

   Art. 107. Presedintii, judecatorii, supleantii, procurorii si substitutii curtiloru si tribunaleloru voru fi datori, mai inainte de a intra in functiune, a depune si a subscrie in pretoriu si in sedinta publica, urmatorulu juramentu:
    "Juru in numele lui Dumnedeu si declaru pe onorea si consciinta mea."
    "Credinta Domnitorului si constitutiunei terei mele."
    "De a implini cu santenie datoriele ce'mi impune functiunea mea."
    "De a aplica legile si de a me conforma legiloru, intru tote, si pentru toti, fara pasiune, fara urna, fara favore, fara consideratiune de persona, fara nici unu interesu directu sau indirectu."
    "Asa sa'mi ajute Dumnedeu."
   Art. 108. Acelasi juramentu se va seversi de grefierii, ajutorii loru si de portarei.
   Art. 109. Advocatii, ca unii ce facu parte din corpulu judiciaru, voru depune juramentulut de credinta Domnitorului si legiloru si constitutiunei terei, inaintea curtei de apelu unde ei sunt inscrisi, sau inaintea tribunalului, daca curtea de apelu nu este in acea localitate.
    Advocatii actuali trecuti in tablou, voru depune juramentu dupa promulgarea acestei legi; pe viitoru advocatii voru depune juramentulu la inceputulu stagiului loru.
   Art. 110. Depunerea juramentului este obligatore pentru toti functionarii judecatoresci din nou numiti sau inaintati.
    Actele de autoritate publica facute de acesti functionari mai inainte de a jura, sunt nule fara prejudiciulu penalitatiloru prescrise de legea penala (art. 163).
    Cel ce este permutatu intr'unu fostu de acelasi gradu, este dispensatu de a mai depune juramentu.

   §. 2. Ordinea şedinţeloru.
 
   Art. 111. Tribunalele si curtile voru tine sedinte in tote dilele afara de duminici, serbatori legale sau nationale si vacantii.
   Art. 112. Sedintele fie-carii judecatorii sau curti voru tine celu putinu sese ore pe di, sau si mai multu daca trebuinta va cere.
   Art. 113. Judecatorii se voru aduna in Bucuresci si Iasi, celu mai tardiu la dece si jumetate ore dimineta, sedinta se va deschide la unspre-dece ore. In cele-l-alte districte, se voru aduna la 9 si jumetate, era sedinta se va deschide la 10 ore.
   Art. 114. La fie-care curte si tribunalu se va afla unu registru de presenta, snuruitu, numerotatu si parafatu de presedinte. - Fie-care judecatoru sau supleantu, va subscrie in acestu registru presinta sa. La un-spre dece ore in Bucuresci si Iasi, la 10 ore in cele-l-alte districte, registru se va inchide si se va subscrie de presedinte si procuroru, sau de loco-tiitorulu loru.
    Ora plecarii membriloru se va subscrie totu in acestu registru.
    Judecatorulu sau supleantulu, care nu va fi subscrisu, sau care nu va fi justificatu legitima causa a lipsei sale mai inaintea inchiderii registrului, va perde pe acea di onorariulu seu in folosulu fiscului de si a venitu mai tardiu si a luatu parte la judecati.
    Grefierulu si procurorulu, voru forma, la finele lunei, procesu-verbalu de aceste lipse, spre a se regula statulu lunaru.
   Art. 115. Anulu judecatorescu pentru curtile de apelu se va deschide dupe vacantele mari, printr'o sedinta solemna a tutuloru sectiuniloru unite. In acesta sedinta procurorulu generalu va face unu cuventu asupra unei materii de dreptu, de jurisprudinta, de disciplina judecatoresca, sau de biografia fostiloru magistrati, sau omeni de legi.
   Art. 116. Politia audienteloru este incredintata presedintelui, care o va esercita conformu reguleloru prescrise de procedura.
   Art. 117. Diferitele hartii si acte se voru citi, inaintea tribunaleloru sau curtiloru de catre grefieru sau de unulu din portarei.

   §. 3. Incompatibilitatea.
 
   Art. 118. Ori ce functionaru, sau agentu judecatorescu este opritu de a pleda sau de a representa pe parti inaintea justitiei, afara de casulu candu va fi vorba de propria sa causa sau de acea a celoru pusi sub tutela sau curatela sa, sau de acea a sotiei, a ascedintiloru sau descedintiloru sei, sau a fratiloru ori a suroriloru sale. In aceste casuri insa, causa nu se va infatisa la acelasi tribunalu sau sectiune a curtii din care face parte acelu functionaru, ci va trece la alta sectiune a tribunalului sau la altu tribunalu vecinu, sau la cea-l-alta sectiune a curtii, afara daca partea adversa va priimi a se judeca la acelasi tribunalu sau sectiune a curtii.
   Art. 119. Nici unu judecatoru, supleantu, procuroru sau substitutu, nu pote face comerciu, afara de judecatorii comercianti alesi in circonscriptiunea tribubunalului sau curtii din care face parte.
    Ei nu potu cumpara sau priimi in daru, sau sub ori-ce altu titlu, procese straine in propriulu loru folosu. Se escepta insa acelea cari le potu veni prin moscenire sau legatu. Tote acestea fara prejuditiulu Art. 1309, din Codulu Civilu.

    Privegherea si pedepsele disciplinarii.

   Art. 120. Ministrulu Justitiei are dreptulu de priveghere si disciplina asupra tutuloru tribunaleloru si curtiloru.
   Art. 121. Fie-care curte are dreptulu de privi ghere si disciplina asupra tribunaleloru din ocolul seu.
   Art. 122. Fie-care tribunalu si curte are drep tulu de disciplina asupra membriloru ce le compune.
   Art. 123. Membrii ministerului publicu sunt su pusi sub directa privighere si disciplina a Ministrului Justitiei.
   Art. 124. Pedepsele simple disciplinarii sunt: prevenirea, censura, mustrarea, suspendarea provisorie, destitutiunea.
   Art. 125. Prevenirea este o incunosciintare facuta verbalu sau prin scrisore formala, ori secreta unui functionaru sau corpu judecatorescu spre a'lu descepta asupra negligentei sau acteloru care'i compromitu demnitatea.
    Censura este o declarare de reprobare adresata inscrisu unui judecatoru sau corpu judecatorescu.
    Mustrarea pe linga reprobarea ce coprinde, atrage cu sine perderea onorarului pe o luna.
    Suspendarca provisorie atrage cu sine perderea onorarului pe catu timpu tine. Timpulu suspendarii va tine de la cinci-spre-dece dile pina la doue luni.
   Art. 126. Candu unu judecatoru se va abate de la implinirea datoriiloru sale, sau va compromite demnitatea caracterului seu, presedintele tribunalului respectivu sau presedintele curtii respective, ilu pote preveni formalu, mai 'nainte de a i se aplica pedepsa disciplinara.
    Acesta prevenire se pote face, sau directu de catre presedinte, sau dupa initiativa luata de ministerulu publicu, sau de Ministerulu Justitiei.
   Art. 127. Daca abaterea se va continua, chestiunea se va pune inaintea tribunalului sau curtii respective, care va judeca in camera de consiliu, cu votu secretu si fara presinta inculpatului, si va pronunta dupa importanta casului, una din pedepsele disciplinarii susu citate.
    Otarirea insa se va pronunta numai dupa ce mai anteiu se va audi judecatorulu inculpatu si conclusiunile inscris ale ministerului publicu.
   Art. 128. Daca o hotarire de disciplina data de unu tribunalu va contine pedepsa de censura, ea se va aplica indata incunosciintandu-se numai Ministerulu Justitiei.
    Daca ea va coprinde o penalitate mai insemnata otarirea tribunalului, mai inainte de a veni esecutore se va supune prin procurorulu curtii respective la chibsuirea curtii.
    Curtea se va pronunta in termenu de optu dile celu multu, si hotarirea sa se va comunica de procurorulu curtii, Ministerului Justitiei spre aprobare.
   Art. 129. Inculpabilulu va avea tot-d'auna dreptulu de aperare inaintea curtei, sau a Ministerului.
   Art. 130. Candu curtea va pronunta asupra unuia, din membrii sei pedepsa de mustrare sau suspendare, acesta pedepsa va deveni esecutorie, numai dupa ce se va aproba de Ministerulu Justitiei, care va asculta pe inculpatu, cand acesta va cere; suspendarea se va pronunta prin decretu Domnescu.
   Art. 131. In casu de suspendare, judecatorulu inculpatu va inceta indata din functiunea sa, pina ce va interveni decretulu Domnescu.
   Art. 132. Tote aceste pedepse se potu aplica sau gradualu, sau ori-care dintr'insele si fara prevenire dupa importanta casului.
    Procurorii sau Ministerulu Justitiei potu provoca aplicarea loru.
   Art. 133. Pedepsele disciplinarii ce curtea de casatiune va putea pronunta, conformu art. 42 din legea sa organica, voru fi: avertismentulu, mustrarea care va trage perderea onorariului de la o luna pina la doue luni, sau suspendarea provisorie de la o luna pina la patru luni.
    In casu de delicte, relative la functiune, curtea de casatiune va aplica pedepsele prevedute prin legea penala.
   Art. 134. Avertismentulu se va da inscrisu cand curtea de casatiane, sau dupe initiativa ministeriului publicu, sau dupe plangerile partiloru, sau de la sine in cursulu unui procesu, descopere neregularitati din partea vre unui judecatoru sau corpu judecatorescu.
    Acestu avertismentu se va putea pronunta si fara infatisarea partei si dupe o simpla incheere in camera de consiliu a sesiunei care se va afla in esaminarea procesului.
   Art. 135. Curtea de casatiune va judeca chestiunile de pedepsele sau de avertismente totu-d'auna de urgenta. Se voru publica in buletinulu seu, tote pedepsele de suspendare sau de destituire, pronuntate de acesta curte.
   Art. 136. In tote casurile de susbendare pronuntate de tribunale, curti sau curtea de casatiune, Minieteriulu Justitiei va putea chema pe una din personele ce va poseda conditiunile de admisibilitate, ca sa inlocuesca pe celu suspendatu pe timpulu catu va tine pedepsa.
    Timpulu suspendarii nu se va tine in sema la socotela aniloru de pensinne.
   Art. 137. Ministeriulu Justitiei, ca capu supremu alu justitiei, va avea o rigurosa privighere asupra implinirei datorieloru judecatoriloru si agentiloru judecatoresci, si va denunta la curtea de casatiune, prin procurorulu generalu pe cei caduti in abateri de disciplina sau in delicte, spre a se judeca si a 'si lua pedepsele prevedute de legi.
   Art. 138. Curtile si tribunalele, nu au dreptulu de disciplina, asupra membriloru ministerului publicu.
    Cu tote acestea, candu presedintele curtii sau tribunalului, va vedea ca acesti membri se abatu de la datoriele loru, sau le neglije si compromitu onorea si demnitatea functiunei loru, va vesti de acesta pe Ministerulu Justitiei.
   Art. 139. Curtile si tribunalele, voru avea inca prin presedintii si procurorii loru dreptulu de privighere asupra grefieriloru si celoru-l-alti agenti judecatoresci, si asupra judecatoriloru de plasi, coprinsi in ocolulu loru, ci voru anunta pe Ministerulu Justitiei despre abaterile ce se voru urma.
   Art. 140. Pedepsele disciplinarii se voru aplica atitu magistratiloru amovibili, catu si celoru inamovibili.
   Art. 141. Destituirea unui magistratu inamovibilu nu se va pronunta de catu prin o sentinta judecatoresca data in formele si in casurile candu legea pronunta pedepsa destituirei.
   Art. 142. Curtea de casatiune va esercita aceeasi disciplina asupra membriloru sei, si va putea a le aplica pedepsele prescrise prin art. 133.
   Art. 143. Pedepsele disciplinarii ce curtea de casatiune va pronunta sau in contram membriloru sei, sau in contra celoru-l-alti functionari judecatoresci, se voru esecuta fara alta aprobare a Ministerului Justitiei, incunosciintandu-se numai acestui Ministeru, afara de casulu de suspendare sau destituire, care se va esecuta in urma decretului Domnescu.

   §. 5. Revisuirea
 
   Art. 144. Pe fie-care anu, in cele d'anteiu cinci-spre-dece dile ale lunei Fevruarie, tote tribunalele si curtile voru trimite Ministerului Justitiei unu tablou despre operatiunile loru din anulu trecutu.
    Acestu tablou va coprinde intre altele: numerulu causeloru intrate, natura loru, acelea care s'au terminatu prin impacaciune, acelea care s'au terminatu prin judecata, numerulu causeloru ce mai remanu a se judeca.
    Aceste tablori voru servi Ministeriului spre a forma statistice judecatoresci in tera.
   Art. 145. Fie-care tablou va fi insotitu de o espunere a lucrariloru tribunalului sau curtei.
    In asta espunere va insemna si serviciurile sau lipsele, ce esperienta a doveditu ca se afla in procedura si in legile relative la justitia.
   Art. 146. Procurorulu generalu va inainta asemenea Ministeriului unu resumatu de observatiunile sale de peste anu, si o statistica de numerulu causeloru criminale si coreclionale din ocolulu curtii.
   Art. 147. La fie-care sese luni, fie care procuroru de linga tribunalu va trimite procurorului generalu respectivu, unu raportu despre starea si lucrarile tribunalului cu observatiunile ce va avea sa faca asupra aplicarei legiloru si indeplinirei datorieloru agentiloru judecatoresci. Resumatulu acestoru raporturi se va trimite de procurorulu generalu Ministerului Justitiei, impreuna cu observatiunile sale.

   TITLUL XI.
  Congedii si vacantii.

   Art. 148. Membrii de cunrti de apelu si de tribunale voru putea lipsi pentru cause bine-cuventate cu voia presedintelui pina in dece dile celu multu.
    Presedintii isi voru cere congediu de la Ministerulu Justitiei.
    Candu cererea de congediu a judecatoriloru va trece peste dece dile ea se va da de catre Ministerulu Justitiei, daca acea cerere va fi insotita si de declararea presedintelui, ca serviciulu nu va suferi.
   Art. 149. Procurorulu generalu isi va cere congediu de la Ministerulu Justitiei, procurorii de sectiuni ai curtiloru isi voru cere congediu pentru dece dile de la procurorulu generalu; peste dece dlie congediu se va da de Ministerulu Justitiei, daca cererea de congediu va fi sprijinita de procurorulu generalu.
   Art. 150. Procurorii de judetu isi voru cere congediu pentru cinci-spre-dece dile de la procurorulu generalu, de la cinci-spre-dece dile in susu congediulu se va da de Ministerulu Justitiei.
    Substitutii de tribunale sau procurorii de sectiuni isi voru cere congediulu pentru doue-deci dile de la primulu procuror, ori de la procurorulu lor respectivu, congediulu ce va trece peste doue-deci dile se va acorda de Ministerulu Jnstitiei, dupa cererea sa sprijinita de procuroru.
   Art. 151. Judecatorii de plati isi voru cere congediu pina la cinci-spre-dece dile de la presedintele tribunaului respectivu; de la cinci-spre-dece dile in susu congediulu se va da de Ministerulu Justitiei.
   Art. 152. Grefierii, portareii, aprodii si cei-lalti impiegati, nu potu lipsi fara voia presedintelui respectivu.
   Art. 153. Cererea de ori-ce congediu cata sa fia motivata si legitimata pe o neaperata si in fiinta trebuinta.
   Art. 154. Nici unu congediu nu va putea trece peste o luna.
    Congediele acordate in curgerea unui anu, insumandu-se nu potu trece peste o luna.
    La casuri estraordinare de neaperata trebuinta Ministerulu va putea acorda congedii si inca pina la o alta luna, pentru care insa nu se va priimi remunerarea, afara de casulu de bola legitimata.
   Art. 155. Procurorii respectivi si presedintii de curti si tribunale voru raporta Ministerului Justitiei despre tote lipsele cu congediu sau fara congediu.
   Art. 156. Cei-ce voru lipsi fara a 'si lua congediu in formele hotarite, voru perde remunerarea loru pe totu timpulu lipsei.
    Daca acesta lipsa va trece peste o luna, se va putea considera ca o demisiune.
    Procurorulu generalu va putea insa, dupa dece dile de absenta fara congediu, a prevesti pe cei ce lipsescu, sa vie la postulu loru, si nefiindu urmatori elu va raporta Ministerului Justitiei.
   Art. 157. Magistratii inamovibili ai curtiloru de apelu, cari voru lipsi doue luni fara congediu voru inceta din functiune ca demisionati, dupa care insa acesta incetare se va pronunta prin o hotarire a curtei de casatiune data in sectiuni unite, dupa ascultarea partei, sau chemarea ei formalu si conclusiunile ministerului publice.
   Art. 158. Vacantiile tribunalului si ale curtiloru sunt cele urmatore.
    Vacanta mare de la 1 Iulie pina la 15 Augustu. Vacantii mici la Craciunu optu dile, cu incepere din ajunu; la Pasci doue saptamani, a patimiloru si cea luminata.
    Pe langa dumineci si serbatori Nationale, voru mai fi vacantii in cele 12 serbatori dominicale.
   Art. 159. In timpulu vacantiiloru mari si mici va fi in permanenta unu membru la tribunale si curti, asistatu de grefieru sau adjutoru, pentru espedierea lucrariloru corente si priimirea, actiuniloru si apeluriloru.
   Art. 160. Curtile si juratii nu au vacantii mari ci numai vacantii mici si duminicile si serbatorile.
   Art. 161. Judecatorii instructori si procurorii nu au vacanti, si se voru ocupa cu regularea causeloru criminale sau corectionale.
   Art. 162. In ori-ce casu insa de congediu, basatu pe o neaperata trebuinta, in curgerea anului, catu si in timpulu vacantiiloru, judecatorulu instructoru se va putea inlocui cu unu altu judecatoru, prin Ministerulu Justitiei.

   TITLUL XII.
  Dispositiuni finale.

   Art. 163. Tote legile, decretele si regulamentele anteriore atingatore de materiile cuprinse in acesta lege, sunt si remanu abrogate; iar dispositiunile legei curtei de casatiune cari nu s'au modificatu, prin legea de fata sunt si remanu in vigore.

   TITLUL XIII.
  Dispositiuni transitorii.

   Art. 164. Curtile criminale, ce se afla in fiinta, voru inceta de a fonctiona de odata cu promulgarea legii de fata.
   Art. 165. Tribunalele politienesci acolo unde sunt se voru desfiinta, de odata cu inlocuirea loru prin judecatorii de ocole sau plasi.
   Art. 166. Tribunalele cu atributiuni de juridictiuni graciose, ce esista astadi in Bucuresci si Iasi sub numele de tribunale sectia III, se voru desfiinta de odata cu punerea in lucrare acestei legi si a procedurei civile.
   Art. 167. Tribunalele de plasi sau ocole se vor infiinta la votarea budgetului anului 1866.
   Art. 168. Infractiunile comise in Romania de peste Milcovu, sub imperiulu legei penale vechi si care dupa legea penala din Romania de dincoce de Milcovu, sunt de natura delicteloru, se voru judeca de instantele civile, remaindu a se judeca de jurati numai crimele.

    STATULU JUSTITIEI.

   a) Judecatoriele de plasa.
    
                                        Pe fie-care luna.
                                +---------+---------+----------+
                                | Clasa I.|Clasa II.|Clasa III.|
                                +---------+---------+----------+
Judecatorulu   .  .  .  .  .  . |500 lei. |450 lei. |400  lei. |
Adjutorele     .  .  .  .  .  . |300 lei. |250 lei. |200  lei. |
   b) Tribunalele de judete.
    
                                        Pe fie-care luna.
                                 +---------------+--------------+
                                 |    Clasa I.   |   Clasa II.  |
                                 +---------------+--------------+
Primulu presedinte  .  .  .  .   | 1,200    lei. | 1,100   lei. |
Fie-care presedinte .  .  .  .   | 1,100    lei. | 1,000   lei. |
Fie-care judecatoru .  .  .  .   |   900    lei. |   800   lei. |
Judecatoru de instructiune.  .   | 1,000    lei. |   900   lei. |
Supleantulu.  .  .  .  .  .  .   |   800    lei. |   700   lei. |
Prim-procuroru.  .  .  .  .  .   | 1,000    lei. |   900   lei. |
Procuroru de sectiune sau        |               |              |
procuroru  .  .  .  .  .  .  .   |   800    lei. |   700   lei. |
Substitutu .  .  .  .  .  .  .   |   700    lei. |   600   lei. |
   c) Curtile de Apelu.
    
                                          Pe luna fie-care
                                 +---------------+--------------+
                                 |   Bucuresci.  |Iasi, Craiova |
                                 |               |  si Focsani  |
                                 +---------------+--------------+
Primulu presedinte  .  .  .  .   | 2,600    lei. | 2,400  lei.  |
Fie-care presedinte .  .  .  .   | 2.400    ''   | 2,200  ''    |
Membru judecatoru   .  .  .  .   | 2,000    ''   | 1,600  ''    |
Supleantu  .  .  .  .  .  .  .   | 1,500    ''   | 1,200  ''    |
Procurorulu generalu.  .  .  .   | 2,000    ''   | 1,600  ''    |
Procuroru de sectiune  .  .  .   | 1,500    ''   | 1,200  ''    |
    Acesta lege s'a votatu de Adunarea electiva a Romaniei in sedinta din 14 Iunie 1865 si s'a adoptatu cu majoritate de 86 voturi contra a 5, fiindu si unu-spre-dece abtineri de la votu.

    Vice-presedinte S. Voinescu.
    
  +----------+
  |Sigiliulu |          Secretaru, C. A. Boranescu.
  |Adunarii  |
  +----------+
    SENATULU ROMANIEI.

    Senatulu Romnaniei a adoptatu acesta lege in sedinta sa din 21 Iunie anulu 1865.
    Vice-presedinte, N. Docan.
    
  +----------+
  |Sigiliulu |          Secretaru  C. A. Cotescu.
  |Senatului |
  +----------+
    Facemu cunoscutu si ordonamu ca cele de fata investite cu sigiliulu Statului si trecute in Monitorulu Oficiala si in Buletinulu Legiloru, sa fie adresate curtiloru, tribunaleloru si autoritatiloru administrative, ca sa le inscrie in registrele loru, sa le observe, si sa faca a le observa, si Ministru Nostru Secretaru de Stat la Departamentulu Justitiei, Culteloru si Instructiunei Publice, este insarcinatu a priveghia publicarea loru.

    Datu in Ruginosa la 4 Iuliu 1865.

    ALECSANDRU IOAN.
    
   Ministru Secretaru de Statu la
Departamentulu Justitiei, Culteloru
     si Instructiunei Publice.                               No. 982.
           D. Cariagdi.