Ministerul Justitiei
| | Lege
din 24/01/1864 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 0 din 24/01/1864
pentru curtea de compturi
| |
ALECSANDRU IOAN I.
Cu mila lui Dumnedeu si vointia nationala
Domnu Principatelor-Unite-Romane.
La toti de fatia si viitoriu sanetate.
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretaru de Statu, Presedinte consiliului Ministriloru sub No. 122, de la 24 Ianuarie curentu.
Vedendu votulu Adunarei legislative din sedintia sa de la 8 a acestei luni, asupra proiectului de lege pentru infiintiarea Curtei de compturi;
Vedendu ca acelu proiectu amendatu de Adunare statornicesce de a se face numirile la acea Curte, dupa o lista induoita presentata de Adunare;
Vedendu ca art. 7 si 14 din Conventie ne dau noua singuru dreptu de a numi la tote posturile ale administratiunei publice;
Voindu a da o garantia mai multu terei despre dorintia nostra, ca intrebuintiarea baniloru publici se fia supusse unui controlu pe catu seriosu pe atatu si ne-atarnatu de ori ce banuieli de inriurire din partea agentiloru insercinati cu manipulatia budgetului.
Noi aprobamu pentru acesta, unica si singura lege, presintarea unei liste induoite din partea Adunarei pentru numirile la Curtea de compturi.
Si daru amu intaritu si intarimu, promulgatu si promulgamu, ce urmedia:
LEGE
Pentru infiintiarea Curtei de Compturi
TITLULU I
DESPRE INSTITUIREA CURTEI DE COMPTURI
CAPITOLU I
Pentru organisarea Curtei
Art. 1. O inalta Curte de compturi se institue in Bucuresti pentru tota Romania.
Art. 2. Curtea de compturi se compune de:
Unu Presiedinte.
Optu Membrii judecatori.
Unu Procurore.
Unu Substitute.
Optu Referendari.
Unu Grefieru si
Personalulu Cancelariei mai josu aratatu.
Art. 3. Curtea de compturi lucredia seu in Adunare generala seu inpartita in doua sectiuni de cate trei membrii.
Art. 4. Presiedintile presida Curtea in Adunare generala; asemine elu presida ori care din doua sectiuni va voi. Ceia-l-alta sectiune se presida de celu mai vechiu dintra Membrii dupa randulu numirei.
Art. 5. Incheiarile unei sectiuni nu potu fi facute de catu candu voru fi fatia trei Membrii. La casu de lipsa unui membru, sectiunea se va complecta prin-tr'unu membru din ceia-l-alta sectiune numitu de Presiedinte.
Art. 6. Curtea de compturi va tene regulatu celu putinu doua sedintie pe septamana in Adunarea generala,
Presiedintile va pute la casu de trebuintie a o convoca si estra-ordinariu in Adunare generala.
Art. 7. Curtea nu pote tene sedintia in Adunare generala cu mai putinu de cinci din membrii.
CAPITOLU II
Despre admisibilitate
Art. 8. Presiedintele si membrii Curtei de compturi sunt inamovibili si se numescu de Domnitoriu dupa lista de presentatie in numaru induoitu de candidati, datu de Adunarea electiva.
Art. 9. La casu de vacantia daca Adunarea electiva va fi in lucrare Ministeriulu de financie va referi Adunarei acestu casu spre a proceda la complectarea Curtei totu dupa modulu de mai susu; iar daca Adunarea nu va fi in lucrare, atunci Domnulu va numi in loculu vacantu dupa cea din urma lista de presentatie a Adunarei.
Art. 10. Procurorulu si substitutulu Curtei, sunt numiti dea-dreptulu de Domnitoriu dnpa recomandatia Ministrului de finance si sunt revocabili.
Art. 11. Membrii voru trebui se aiba etatea celu putinu de 35 ani, iar procurorile etatea de 30 ani.
Ei trebe se fia Romani seu naturalisati Romani.
Art. 12. Presiedintele membrii Curtei si procurorile depunu juramentulu in mainele Domnitorului, iara referendarii, Grefierulu si ceia-l-alti functionari inaintea Curtei.
Substitutulu depune juramentulu inaintea Ministeriului de finance.
Art. 13. Membrii Curtei de compturi nu potu fi rude seu cuscri intre dinsii pana la a patra spitia inclusivu.
Functiunea loru precumu si acea de procurore este necompatibila cu cualitatea de Deputatu, precumu si cu ori ce alta fiunctiune retribuita de Statu.
Ei nu potu fi interessati directu seu indirectu nici inpiegati in vre-o intreprindere seu afacere supussa la comptabilitate catra Statu; seu la vre-una din administratiunile publice ale carora socoteli sunt supusse revisuirei Curtei.
Nici unulu din membrii Curtei de compturi nu pote se ea parte la cercetarea unei pricini supuse controlului ei, in care ar fi interessatu, ori elu seu vre o ruda, a sa, seu cuscru pana la a patra spitia inclusivu.
Art. 14. Membrii Curtei de compturi precumu si procurorele ei, sunt justitiabili ai Curtei de cassatiune, si se dau in judecata cu toti ceia-l-alti functionari superiori.
TITLULU II
DESPRE COMPETINTIA CURTEI DE COMPTURI SI PROCEDURA EI
CAPITOLU I
Despre competintia
Art. 15. Curtea este insarcinata cu cercetarea si hotararea socoteliloru atingatore de veniturile Tesaurului, cassieriiloru generale de judetie, regiiloru si ale administratiiloru contributiuniloru indirecte, precumu si inchearea socoteliloru atingatore de chieltuielile facute de toti agentii comptabili.
Veniturile si chieltuielile, fondurile si incassuirile speciale ce isvorascu din budgetele judetieloru confirmate de sefulu Statului precumu si cercetarea si licuidarea socoteliloru casseloru comunale, municipale si districtale, sunt asemene de conpetintia Curtei.
Art. 16. Comptabilii din ori ce ramura a administratiunei voru fi datori a depune socotelile loru atatu pentru venitu catu si pentru chieltueli, la grefa Curtei in terminu de trei luni dupa espirarea fia-caruia esercitiu
Art. 17. Comptabilii carii la termenile aretate in art. precedinte nu voru depune socotelile, se voru chiema spre infetisiare inaintea Curtei si daca indreptarile loru nu se voru gasi valabile, se voru osandi la o amenda egala cu retributiunea loru de la o luna pana la trei.
Curtea va pute la o intamplare sa cera de la Guvernu suspendarea loru pe acelasiu terminu seu si chiar destituirea loru.
Art. 18. Curtea va regula si va verifica compturile cari'i voru fi fostu presintate; ea va statornici prin incheiare, prin hotarare definitiva, daca comptabilii sunt aciutati catra Tesauru seu daca au facutu avansuri Tesaurului seu daca 'i datorescu vre o suma.
In cele d'anteiu doue casuri ea va pronuncia descarcarea loru definitiva seu restituirea summeloru avansate de dinsii, si va ordona anularea ipoteceloru seu a secuestreloru puse supra averei loru, seu a chediasiloru loru pentru intrebuintiarea summeloru a caroru socotoli sunt hotarate de Curte.
In alu treilea casu ea 'i va condamna a plati datoria loru catra Tesauru celu multu in terminu de trei luni de la data hotararei.
In tote casurile o copie dupa hotararile sale va fi inaintata Ministeriului financelor care va ordona aducerea loru la indeplinire prin agentii sei speciali.
Art. 19. Curtea va pute revisui o socotela asupra caria ea va fi datu o hotarare definitive, candu comptabilulu o va cere intr'adinsu si va sustine cerirea sa prin piesse justificative dobandite de la data incheiarei, seu candu se va dovedi ca in hotararea unei socoteli s'a comisu o erore, o scapare din vedere, seu ca s'a trecutu de doua ori o summa in doua parti deosebite.
Art. 20. Daca prin verificarea socoteliloru Curtea va dobandi incredintiarea ca in vre-o socotela a are unui comptabilu sunt plastografii, seu urme de mituire, seu deturnari (sfeterisire) de bani, ea va insciintia indata despre acesta pe Ministeriulu financeloru si pe acela ale Justitiei spre a da pe vinovatu in judecata Tribunaleloru competinte conformu legiloru.
Art. 21. Hotararile Curtei in contra comptabililoru se voru pune in lucrare de catra Ministrii reapectivi, seu de catra administratiunile interessate. Spre acestu sfirsitu, procurorulu Curtei de compturi, va ingriji a tramite copie legalisata Ministeriiloru si administratiuniloru respective.
Art. 22. Candu unu comptabilu seu chiedasiulu seu va voi se atace o hotarare a Curtei de compturi sub cuventu de violare a legei, seu de calcare de forma 'si va indrepta cursulu catra Curtea de cassatiune, fara ca acestu recursu se pota inpiedeca esecutarea hotararei Curtei de compturi. Terminulu de recursu la Curtea de cassatiune este de trei luni, socotitu din diua in care s'a datu copia de hotarare a Curtei de compturi in primirea partei interessate.
Art. 23. In tote casurile de recursu la Curtea de cassatiune, procurorulu pe lange acesta Curte infatisedie si sprijina interessele fiscului si ale administratiunei publice ca represintante alu loru legalu; prin urmare si ori ce recursu in Cassatiune din partea fiscului si a celoru administratiuni se va adressa Curtei prin procurorulu ei.
Art. 24. Candu Curtea de cassatiune va cassa o hotarare a Curtei de compturi, pricina se va inapoia in cercitarea aceleasi Curti de compturi, care in terminu celu multu de trei luni o va infatisia din nou in totu complectulu membriloru ei si va pronuntia.
Art. 25. Daca Curtea va starui in hotararea sa de mai inainte, partea interessata va pute earasi in terminulu legiuitu de trei luni a face din nuou recursu in Cassatiune. In casulu acesta Curtea de cassatiune va judeca in sectiuni unite si pronuntiandu definitivu asupra motiveloru recursului, va tramite pricina inapoi la Curtea de compturi, care se va conforma intocmai.
Art. 26. Curtea nn va pute in nici unu casu intinde jurisdictiunea sa, asupra ordinatoriloru, nici a refusa comptabililoru summele care le voru fi platitu pe temeiulu unei ordonantie in regula, si intovarasita atatu de cuitantia personeloru in dreptu catu si de piessele justificative pe carii ordonatorulu le va fi recunoscutu ca sunt trebuinciose pentru acuitarea acelei ordonantiari.
Art. 27. Unu regulamentu specialu va determina amanuntile de procedura in verificarea socoteliloru.
CAPITOLU II
Despre formarea verificarei socoteliloru si despre hotarari
Art. 28. Presiedintele inparte lucrarile la fia-care sectiune.
Art. 29. Una din sectiuni va cerceta totu ce priveste la venituri si credite precumu si la licuidarea compturiloru administratiei generale si administratieloru districtuale si comunale si essercita controlulu seu asupra tutuloru comptabililoru acestoru administratiuni. Incheiarea compturiloru ei se va depune Curtei prin raportulu care va statua asupra loru definitivu in Adunarea generala.
Ceia-l-alta sectiune va ave in sarcina sa esaminarea si controlulu chieltueliloru, precumu si privegherea registreloru datoriei publice si a pensiuneloru. La casu de vre o dificultate, sectiunea face raportulu seu catra Curte, care esemene va statua definitivu in Adunarea generala.
Art. 30. Incheiarile Curtei in adunarea generala, precumu si hotararile ei, se pronuntia cu majoritate absoluta a membriloru presenti.
Membrii minoritatei inca sunt datori a insera in jurnalulu majoritatei parerea loru motivata.
Art. 31. Presiedintele Curtei primindu socotelile, le inparte la membrii sectiuneloru respective; si fia-care din acestia cercetendu partea ce li s'a incredintiatu, a supune la chibsuirea sectiunei sale insotita de unu referatu cu observatiunele sale.
Art. 32. Daca judecatorulu insercinatu cu verifivarea unei socoteli va ave trebuintia de lamuriri seu prin infatisiare de acte, seu prin infetisiarea comptabilului, 'si va face raportulu seu deslusitu catra Presiedinte si acesta va cere actele seu va chiema pe comptabilulu.
Chiemarea se va face cu o singura citatie.
Art. 33. Curtea trebe se aiba totu d'auna si este in dreptu se cera, spre a le ave in vedere, essemplare dupa deosebite budgete ale fia-caruia esercitiu, dupa registrulu datoriei publice, precumu si dupa lidta de pensiunile in sarcina Tesaurului, ca dupa dinsele sa pota compara veniturile, cu chieltuelile si regularitatea loru.
Art. 34. Defectile unei socoteli potu privi seu pe guvernu seu pe comptabilu, pe guvernu candu elu a ordonatu inplinirea de dari in contra legiloru, seu ca a efectuatu chieltueli peste marginea budgetiloru fi a crediteloru.
Gassindu Curtea asemene defecte in cercetarea unei socoteli ea se va margini ale lamuri numai printr'unu jurnalu de chibsuire, care remane apoi sa se supuie Adunarei elective odata cu presentarea socoteliloru.
Defectile privescu pe comptabilu, candu socotelile nu se voru gasi asternute dupa regula, candu nu se va afla cuprinse intr'insele parte din veniturile ce ei au incassatu seu a trebuitu sa incasuiasca, candu unile din condicile de cheltueli nu voru fi sprijinite cu dovedi indestulatore precumu si pentru ori ce alte neindepliniri.
Art. 35. Referatulu fia-caruia Ministru raportoru, in catu priveste pe comptabilu, trebe se cuprindie aprecieri de trei nature:
1. Cea privitore la incarcarile seu scadiemintile ce i se voru fi parutu ca presinta diferitile paragrafe si articole ale socoteliloru.
2. Cea privitore la conformitatea primiriloru cu legile si documentile financiare si a chheltueliloru cu budgetile si creditile deschise.
3. Cea atingatore de apreciarea validitatei acteloru si a dovediloru infatisiate.
Art. 36. Candu judecata Curtei se va atinge de unu comptabilu, jurnalulu chibsuirei sale va lamuri, daca comptabilulu este refuitu, seu daca remane datoriu; si la acestu din urma casu va hotara messurile de esecutiune si de inplinire precumu si terminulu in care trebe a se inplini banii.
In acestu casu Curtea 'si va da totu d'auna hotararea ei in forma de sentintia si acesta oranduiala se va padi si la casulu candu Curtea nu va incuviintia o chieltuiala ordonata si facuta de unu Ministru seu de o alta administratia.
Art. 37. Copii dupa hotararea se voru da partiloru interessate si chiediasiloru loru.
Curtea este datore a elibera copia legalisata, si chiar dupa incheiarile ce nu se voru da in forma de hotarare tutuloru partiloru interessate, carii le voru cere.
TITLULU III
Despre agentii comptabili asupra carora curtea de compturi
are jurisdictiune
Art. 38. Sunt justitiabili de Curtea de compturi:
I. Toti cassierii generali ai judetieloru si ai plasiloru.
II. Toti sefii biurouriloru carii inplinescu totu de o data si functiunile de cassieri pe langa acele biurouri.
III. Toti cassierii de regimentu seu de corpuri speciali precumu si oficerii comptabili atasiati pe langa vre o administratie militara si carii au o manuire de bani publici.
IV. Toti economii de spitaluri, monastiri si asedieminte de bine-faceri.
V. Toti cassierii municipali.
VI. Toti primitorii de bani din administratiunea venituriloru indirecte.
TITLULU IV
Despre ministeriulu publicu
Art. 39. Procurorulu tene o lista generala de toti comptabilii ai differiteloru Ministere si administratiuni publice.
Elu ingrijasce a cunosce si a afla daca ei au infetisiatu socotelile loru in terminulu prescrisu si cere aplicarea penalitatiloru in contra celoru ce voru interdia ale presinta.
Art. 40. Procurorulu privigedie esacta inplinire a serviciului Curtei, si in casu de neurmare, adressedia cerirea sa inscrisu catra Presiedintele spre a lua mesuri de indreptare.
Art. 41. Procurorulu assista la sedintiele Curtei si iea conclusiuni candu socote de trebuintie elu este in dreptu a cere de a ave cunoscintie de tote lucrarile atingetore de competintia Curtei si a adressa Ministeriului financeloru, copie dupa tote hotararile ei.
Art. 42. Candu in cercetarea unei socoteli se va redica vre-o banuiala de plastografie seu de sfeterisire in contra vre unui comptabilu Procurorulu va fi chiematu in camera de chibsuire si Curtea nu va pute statua nimicu in acestu casu mai inainte de a lua Procurorulu conclusiunile sale.
Art. 43. In lipsa Procurorului, functiunile lui se indeplinescu de catra substitutulu seu.
Art. 44. Scriitorii trebuinciosi in lucrarile Ministeriului publicu, se voru da de catra Presiedinte, dintra copistii cancelariei Curtei.
TITLULU V
Despre congedii
Art. 45. Presiedintile nu va pute acorda congediu pe mai multu de o luna. Cererile de congediu mai mari voru fi adressate Ministeriului financeloru.
Art. 46. Presiedintile Curtei nu va pute acorda congediu de catu pentru causa ne-aperatu necessarie si bine constatata si numai intru catu absentia celui care 'lu cere nu va causa suferintia serviciului. La casu candu congediulu va urma a fi cerutu de la Ministeriu, cerirea va trebui a fi insosita de declaratiunea Presiedintelui ca serviciulu permite acea absentia.
Art. 47. Ori care membru va lipsi fara congediu, va pierde lefa pe tempulu lipsirei sale, care lefa va intra la economii; iar daca acesta lipsire va trece peste o luna se va socoti demissionatu.
Art. 48. Nici unu congediu nu se va pute acorda de catu celu multu pentru doue luni in cursulu unui anu.
Art. 49. Nu se va pute acorda nici cumu congediu daca nu se voru afla presenti cinci din numerulu membriloru Curtei.
TITLULU VI
Despre referendari grefa si agentii curtei
Art. 50. Referendari assista pe membru Curtei in cercetarea compturiloru, dau lamuririle trebuinciose Curtei si membriloru in parte; si sunt datori a face si alte lucrari in ajutorulu Curtei dupa insercinarea ce le va da Presiedintile.
Art. 51. Referendarii se voru numi de Domnitoriu dupa recomendatia Curtei de compturi prin mijiocirea Ministeriului de finance.
Ei voru trebui se aiba etatea celu putinu de 25 ani si certificatu ca au urmatu cursulu de dreptu administrativu seu de sciintie financiale, se fi servitu celu putinu unu tempu de cinci ani in vre unu Ministeriu. Se voru alege cu preferintia dintra sefii de sectiuni si sefii comptabili ai acestoru Ministere.
Art. 52. Grefierulu trebe a ave etate de 30 ani certificatu ca a urmatu cursulu de dreptu administrativu seu de sciintia financiale si unu serviciu celu putinu de trei ani in partea judecatoresca, elu se va numi de Domnu, dupa recomandatia Curtei, prin mijlocirea Ministeriului de finance.
Art. 53. Elu va assista la Adunarile generale pentru a nota opiniunile membriloru si a redige incheiarile si hotararile Curtei. Elu este insercinatu a tene diferite registre precumu si pe acela alu deliberatiuniloru Curtei.
Art. 54. Elu este insercinatu a ingriji pentru padirea si conservarea originaleloru hotarari, a face se se espeduesca dupa dinsele esemplare si comunicatiile cuvenite, a conserva tote actele ce 'i sunt incredintiate si tote chartiile grefei.
Art. 55. Compturile depusse de comptabili voru fi inregistrate dupa ordinulu numarului si dilei in care au fostu presentate.
Art. 56. Grefa Curtei va fi deschisa in tote dilele afara de duminici si serbatorile legale la orile ficsate de Presiedintile.
Art. 57. Presiedintile va nota pe marginea originaleloru hotarari numele tutuloru membriloru presinti la sedintia.
Art. 58. Originalu unei hotarari va fi sub-scrisu de membrii ce au luatu parte la judecata, si de grefieru, iar copiile se voru espedui sub semnatura Presiedintelui si a grefierului.
Art. 59. Formula esecutorie a hotarariloru Curtei va fi redigeata astu-feliu.
"Noi (Numele Printiului Domnitoriu) cu mila lui Dumnedeu si vointia Nationala Domnu Romaniei.
La toti de fatia si viitoriu sanatate,
Curtea de compturi a datu urmatorea hotarare:"
Copia hotararei
"Facemu cunoscutu si ordonamu la toti agentii competenti de a pune in esecutare acesta hotarare, si la toti comandantii si ofitierii politienesti de a da concursulu loru candu voru fi legalu ceruti.
Spre incredintiare, hotararea de fatia s'au sub-scrisu de presiedintile Curtei si de grefieru."
Art. 60. Grefierulu va subscrie si va libera certificate protocolite si estracte de tote actele esite din grefa, archive si deposite, precumu asemene si dupa corespondentia Curtei la casu de trebuintia.
Presiedintile va numi unu ajutoru de grefa pentru asemene lucrari.
Art. 61. Se va numi de Curte dupa presentatia grefierului, numerulu necessariu de inpiegati pentru serviciulu cancelariei.
TITLULU VII
Dispositiuni generale
Art. 62. In fia-care anu Curtea de compturi, cu o luna inaintea deschiderei sessiunei ordinare a Adunarei va fi datore a intocmi si publica prin Monitorulu oficialu o espunere generala despre lucrarile ei de peste anu, insotita si de unu tablou relativu la starea socoteliloru esaminate de dinsa.
TITLULU VIII
Dispositiuni transitorii
Art. 63. De la publicarea acestei legi, pana in cursu de cinci ani se acorda dispensa de conditiunea diplomei seu certificatulu cerutu prin articolii 51 si 52.
Art. 64. Ministeriulu de controlu se desfiintieda; tote registrele si dossarile voru trece la Curtea, de compturi.
Tote socotelile cele vechi ale aniloru trecuti se voru lua indata in cercetarea Curtei si se voru lamuri celu multu in terminu de duoi ani.
Spre acestu sfirsitu se adaoga provisoriu inca duoi membrii si duoi referendari ale carora functiuni voru inceta dupa espirarea acestui terminu.
Art. 65. De o camdata la cea d'anteiu formare a listeloru nu se voru admite intra candidati pentru membrii la Curtea de compturi, de catu personele carii se voru fi destinsu printr'unu serviciu de cinci ani celu putinu, mai cu sema in ramulu financialu si carii voru fi ajunsi in erarhia serviciului pana la functiunile de membrii la Curtea de apelu, presiedinti de Tribunaluri, procurori de Curti, membrii la fosta Comissiune centrala, membrii seu directori la fosta Eforie a scoleloru, directori de Ministere, prefectii de Districte si cassieri Centrali.
Art. 66. Unu regulamentu specialu va regula aplicatiunea legei de fatia.
TITLULU IX
Despre statulu curtei si retributiune
Art. 67. Retributiunile membriloru Curtei de compturi sunt ficsate dupa cumu urmedia:
Unu Presiedinte. . . . . . . . . . . pe luna lei, 3,000
Optu Membrii a 2,500 . . . . . . . . '' '' 20,000.
Unu Procurore. . . . . . . . . . . . '' '' 2,500.
Unu Substitutu . . . . . . . . . . '' '' 1,200.
Optu Referendari a 1,200 . . . . . . '' '' 9,600.
Unu Grefieru . . . . . . . . . . . . '' '' 1,000.
Duoi Ajutori de grefa a 700. . . . . '' '' 1,400.
Unu Registratoru . . . . . . . . . . '' '' 600.
Anu Archivistu . . . . . . . . . . . '' '' 600.
Optu Copisti a 300 . . . . . . . . . '' '' 2,400.
Unu Siefu de usieri. . . . . . . . . '' '' 250.
Patru Usieri a 200 . . . . . . . . . '' '' 800.
Unu Odaiasiu . . . . . . . . . . . . '' '' 150.
--------
43,500
Acesta lege s'a votatu de Adunarea generala a Romaniei, in Sedintia de la 8 Ianuarie 1864, si s'a adoptatu cu majoritatea de sese-deci si sese voturi contra de patru.
(Sub-semnatu) Vice-presedinte, Ioan Ghica.
+------+
| L. S.| Secretaru, Paclenu.
+------+
Directorulu Cancelariei, I. Codrescu.
Facemu cunoscutu si ordonamu ca cele de fatie investite cu sigiliulu Statului si trecute in Monitorulu oficialu, se fia adressate Curtiloru, Tribunaleloru si Autoritatiloru administrative ca se le inscrie in registrele loru, se le observe si se face a le observa, si Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentulu Justitiei este insercinatu a priveghea publicarea loru.
Datu in Bucuresci la 24, Ianuarie 1864.
ALECSANDRU IOAN
+------+
| S. D.|
+------+
Ministru Secretaru de Statu, Ministru Secretaru de
Presiedinte Consiliului Statu la Departamentulu
Ministriloru, Justitiei,
M. Kogalnicenu. A. Papiu Harian.
BluePink