Ministerul Justitiei
| | Lege nr. 1032/1864
din 17/08/1864 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 0 din 17/08/1864
pentru impartirea Curtei de Casatiune
| |
ALECSANDRU IOAN I.
Cu mila lui Dumnedeu si vointa nationala, Domnu
Principatelor-Unite-Romane;
La toti de fata si viitori sanetate:
Avend in vedere Decretul Nostru cu No. 968, de la 6 August curent, prin care s'a suprimat sectiunea I, a reclamatiilor de la curtea de casatiune;
Avend in vedere raportul Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justitiei, Cultelor si Instructiunei Publice, cu No. 39,896, prin care Ne supune modificarile ce sunt de trebuinta a se introduce in legea curtii de casatiune, conform cu noua organisare ce 'i s'a dat;
Ascultand opinia Consiliului Nostru de Statu;
In puterea Statutului din 2/14 Iulie;
Am sanctionat si sanctionam, promulgat si promulgamu ce urmeda:
Art. I. Curtea de casatiune este impartita in doue Sectiuni si se compune: de unu prim presedinte, de doui presedinti, de sectiuni si de patru-spre-dece membri, peste tot septe-spre-dece membri.
Art. II. Sectiunile iau numirea de "Sectiunea Civila si Sectiunea Criminala".
Fie care sectiune se compune de septe membri si un presedinte.
Acum la inceput, si pentru prima si singura ora, sectiunile se vor forma prin sorti.
Toti membrii carii compun o sectiune din preuna cu presedintele lor, vor schimba la inceputul fiecaruia anu de dreptu pe membrii celei alte sectiuni.
Art. III. Sectiunea civila pronunta asupra tutulor cererilor de casatiune in materii civile. Sectiunea criminala pronunta asupra cererilor in casatiune in materii criminale, corectionale si de simpla politie.
Conflictele de jurisdictiune intre autoritati de ordinea judecatoresca, se judeca de catre sectiunile unite.
Art. IV. Primul presedinte presida curtea intrega in sectiuni unite, si pote presida cand va gasi de cuviinta, si dupe trebuinta serviciului, si fie-care sectiune in parte.
Art. V. Grefa curtii de Casatiune se compune de unu primu grefier, de doui greferi de sectiune, de cinci capi de masa, doui-spre-dece scriitori, un registratore general si doui registratori de sectiune.
Art. VI. Ministerul public, asedat linga curtea de casatiune, se compune de un procurore general si de doui procurori de sectiune.
Art. VII. O sectiune nu pote lucra si judeca de nu vor fi cel pucin septe membri de fata.
Cand acest numeru nu se pote implini din pricina de bola, de congediu, de recusatiune, sau alte asemenea imprejurari, numerul se complecta cu membrii din cea alta sectiune trasi la sorti.
Art. VIII. Intemplandu-se a nu se implini numerul de majoritatea ceruta de art. 21 din legea curtii de casatiune, se vor chiama alti trei membri trasi la sorti, de la cea alta sectiune, si se va cerceta pricina din nou.
Daca nu se va putea nici atunci forma majoritate, se va amana pricina de la una luna pina la trei cel mult si daca si la acest termin nu se va putea obtine majoritate, se va judeca pricina de sectiunile unite.
Se escepta insa pricinile urgente, care, in acest casu, se judeca indata de sectiunile unite.
Art. IX. Cand curtea de Casatiune judeca in sectiuni unite, trebue sa fia fata si sa ia parte la judecata, cel pucin 12 membri pe langa presedintele sau un vice-presedinte.
La asemenea casu, o otarire nu se pote da de nu impreuna opt glasuri. Iar cand sectiunile sunt intrunite in intregul complet, majoritatea absoluta este de ajunsu.
Art. X. Curtea de casatiune are vacanta la Craciun 15 dile, incepend din ajunul Craciunului si la Pasci 15 dile, incepend din dioa Floriilor.
Deosebit, sectiunea civila are vacantii mari, de la 1 Iulie pana la 15 August.
Peste tot cel alt curs alu anulul, curtea de casatiune tine sedinta regulata in tote dilele afara de duminici si serbatori mari.
Art. XI. In fie-care sectiune sunt doue registre, intr'unul se trecu pricinile urgente (grabnice) in cel-alt de ordinare.
Primul presedinte, prin una si singura citatiune adresata tutulor partilor interesate, le va soroci pentru dioa determinata spre infatisare.
Pricinile se sorocescu dupe rendul intrariei lor, afara numai de cele grabnice care au precadere.
Art. XII. In cas de pira pornita contra functionarilor publici, sectiunea civila va cerceta mai anteiu admisibilitatea pirei, si la cas de admitere, acusatul va merge inaintea sectiunilor unite. Cand in cercetarea unei cereri de casatiune, sectiunea civila sau criminala va descoperi fapte vinovate comise de judecatori atingatore de functiunile lor, atunci sectiunea criminala va denuncia pe judecatori la sectiunea civila, care mai inainte va face cuvenita cercetare de admitere, iar daca descoperirea de fapte vinovate se va face de sectiunea civila, atunci va face ea insasi cuvenita cercetare de admitere.
Art. XIII. Cand, dupa casatiunea unei hotariri, curtea de apel sau tribunalul la care s'a trimis pricina a se judeca din nuou, va da o a doua sentinta in aceeasi pricina intre aceleasi persone, procedend in aceeasi calitate, si va fi atacat si acesta a doua hotarire, atunci curtea de casatiune judeca cestiunea in sectiuni unite.
Daca a doua sentinta a unui tribunal sau curte, este casata pentru aceleasi motive ca si cea d'anteiu, atunci curtea civila sau tribunalul la care pricina va fi trimisa, se va conforma cu decisiunea curtii de casatiune asupra punctului de drept, judecat de acea curte.
In acest cas, curtea de casatiune va comunica indata Ministeriului Justitiei cestiunea de drept contraversata ca la cea d'anteiu sesiune a Cameri sau chiar in cursul sesiunei, de va fi deschisa Camera, sa se cera de la Guvern interpretarea oficiala a legii de la puterea legislativa.
Art. XIV. Dispositiunile coprinse In art. 28.
Aliniatul al 7-lea de la art. 36.
Articolile 62, 63, 64, 65 si 66 din legea constitutiva a curtii de casatiune sunt si reman abrogate.
Art. XV. Tote dispositiunile legei curtii de casatiune, contrarii Decretului de fata, sunt si reman abrogate.
Facem cunoscut si ordonam ca cele de fata, investite cu sigiliul Statului si trecute in buletinul legilor (Monitorul Oficial), sa fie adresate curtilor, tribunalelor si autoritatilor administrative, ca sa le inscrie in registrele lor, sa le observe, si sa faca a le observa si Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justitiei, Cultelor si Instructiei Publice, este insarcinat a priveghea publicarea lor.
Dat in Bucuresci, la 17 August 1864.
ALECSANDRU IOAN
Ministru Secretar de Stat la Departamentul
Justitiei, Cultelor si Instructiunii Publice.
N. Cretulescu No. 1032.
BluePink